Viitorul spatiului de lucru discutat la Cluj-Napoca, in cadrul conferintei New Cities, The Future of Office Buildings

colaj

În deschiderea conferinţei despre viitorul clădirilor de birouri din Cluj-Napoca de pe 23 septembrie, Florin Mindirigiu, CEO ABPlus Events şi Şerban Ţigănaş, preşedintele OAR, au oferit o scurtă introducere referitoare la natura conferinţelor organizate că urmare a colaborării dintre domniile lor, evidenţiind scopul acestora, precum şi publicul cărora li se adresează. Numindu-le un “hibrid pragmatic” care se doreşte a fi atât academic, comercial cât şi professional, conferinţele GIS, INGLASS, LAUD, RIFF , culminând cu RBA, doresc a se adresa oamenilor care “abia au început să strălucească în lumina reflectoarelor” de pe scena arhitecturală globală, scopul fiind, printre altele, “amplasarea arhitecturii româneşti în contextul internaţional”.

Seria prezentărilor pe tema arhitecturii clădirilor de birouri se deschide apoi prin intermediul laturii academice, cu o prezentare susţinută de Francoise Pamfil, editor şef la Igloo Media. Identificând caracteristicile acestei tipologii arhitecturale, discursul se deplasează dinspre exterior spre interior, sau de la scară urbană la detaliul spaţiului intern. Pamfil menţionează importanța contextului în designul unei astfel de inserţii arhitecturale, invitând designerii însărcinaţi cu ridicarea unei clădiri de birouri la încercarea de amplasare a altor creaţii în jurul edificiului în speţă, ca un exerciţiu de validare sau invalidare a designului elaborat în relaţie cu mediul urban imediat. Astfel, o inserţie arhitecturală de succes este cea care interpretează corect planul urbanistic şi anticipează vecinătatea contaminată.

Contactul cu pământul, silueta, precum şi imaginea prin decupajul de cer şi gradul de transparenţă sunt unele dintre caracteristicile ce trebuiesc luate în considerare atunci când se doreşte o analiză a clădirilor de birouri. Astfel, privind corpul unui astfel de edificiu, Pamfil identifica siluete lansate, recognoscibile, precum şi intervenţii reduse, axate pe importanța scenariului de intrare. Privind gradul de transparenţă, designul clădirilor de birouri accesează un spectru larg de material panelate, unele optând pentru utilizarea peretelui cortină, altele axându-se pe expresia orizontală a nivelelor sale. Editorul Igloo Media oferă aici exemplul centrului de afaceri Canary Wharf format din clădiri ce culeg din conturul cerului, având drept deziderat dematerializarea.

Privind spaţial intern, Pamfil identifica desk-ul de recepţie ca un prim element ce are capacitatea de a “mărturisi calitatea spaţiului în totalitate”, al doilea element fiind reprezentat de premiza unor circulaţii, de vizibilitatea spaţiului interior. Privind spaţial de lucru modern, speakerul menţionează distrugerea deliberată a cubicului şi trimful spaţiului de lucru nealocat. Se vorbeşte ulterior despre tema flotabilităţii (distribuirea sau nedistribuirea spaţiului pentru a răspunde tuturor scenariilor posibile), tema ludicului manifestată majoritar prin culoare şi tema spaţiului verde menită a contopi mediul artificial cu cel natural.

Cea de-a două prezentare de natură academică susţinută de Şerban Ţigănaş poartă audienţa printr-un scurt istoric “superficial şi incomplet” în descrierea arhitectului, ce observă vârstele birourilor din Cluj- Napoca. Categorisindu-şi discursul în Începuturi, Parteneriatul public-privat, Generaţia clădirilor cu pieptul scos, Clădiri “under-cover”, Bănci, Confuzie arhitecturală, Instituţii, Inserţii de mici dimensiuni, Noi autori, Ocazii pierdute, Birourile arhitecţilor şi ale inginerilor şi Proiectele noastre, arhitectul reuşeşte să sintetizeze imaginea spaţiului de lucru local începând cu anii ’90 până în prezent.

Ţigănaş punctează momentul apariţiei primei clădiri de birouri undeva în anii ’95, într-un context caracterizat de utilizarea edificiilor vechi centrale drept spaţii de lucru, precum şi de apariţia conceptului de muncă la domiciliu, blocul de locuinţe devenit deja noul centru civic al oraşului. Următoarele secţiuni sunt, pentru arhitect, un prilej de a expune exemple pozitive şi mai puţin pozitive ale arhitecturii locale privind spaţial de lucru, câteva teme importante precum importanța contextului, necesitatea capacităţii de anticipare în procesul de design fiind amintite şi discutate recurent.

Componenta comercială a conferinţei este apoi deschisă de Marian Popa, manager Deutsche Bank Global Technology cu o prezentare axată pe flexibilitatea spaţiului de muncă în societatea post-industrială. Speakerul prezintă statistici ce preconizează un viitor în care angajatul lucrează de plăcere. În acest sens, echipele de design implicate în designul spaţiilor de birouri trebuie să adopte soluţii creative inovative şi nonconformiste care pun acces pe spaţiul colaborativ şi pe elementul ludic. Tot privind calitatea spaţiului de muncă, Bogdan Bălan, reprezentant al grupului Saint-Gobain, vorbeşte despre importanța proiectării unor construcţii verzi şi enumeră factorii ce trebuie luaţi în considerare în design-ul unei clădiri de birouri pentru a diminua rata de absenteism: calitatea aerului interior, confortul termic, lumina naturală, biofilia (afinitatea instinctivă pentru viu) etc. În completarea domnului Bălan, Dorin Beu, reprezentant al România Green Building Council, împărtăşeşte cu participanţii la conferinţă perspectiva unui viitor în care echipele de design vor avea în componența lor, un evaluator al clădirilor verzi. Nu în ultimul rând, Adrian Gleja susţine o prezentare despre sistemul BIM ce facilitează colaborarea între membrii echipei de design, o tehnologie a viitorului distribuită atât în materie de software cât şi de cursuri de specializare de compania GRAITEC al cărei reprezentant este.

Latura profesională o aduce în lumina reflectoarelor pe Anda Manu, fondator al AMA Design, birou de arhitectură specializat pe designul de birouri. Arhitecta prezintă, în continuare, principalii factori ce trebuie luaţi în considerare în procesul de elaborare a unui design de succes al spaţiului de lucru, îndreptând accentul către respectul faţă de angajat. În cea de-a doua parte a prezentării, Anda Manu explică ideile ce au stat la baza unor proiecte de renume în România, precum birourile ElectronicArt şi Kalon.

Principalul invitat al evenimentului, domnul arhitect Michael Setter vorbeşte apoi despre două proiecte de renume, birourile Autodesk şi Facebook din Israel. Arhitectul îşi deschide prezentarea menţionând importanța non-conformismului în designul interior al spaţiului de lucru. În această privinţă, proiectele sale setează noi standarde privind atmosfera de lucru israeliană.

Plasate într-o zona centrală din Tel Aviv, într-o clădire cu o distribuţie atipică a spaţiului, birourile Autodesk şi Facebook beneficiază de un design sustenabil ce utilizează lemn reciclat şi contorizează foarte eficient consumul de energie electrică şi de ventilaţie artificială. Abordând un design mai complex, Autodesk oferă arhitectului libertatea de a crea diverse elemente unice, precum design-ul unui perete modular inspirat din tehnologia 3d printing. Lucrând pentru o companie preocupată de ştiinţă şi progresul tehnologiei, Setter optează pentru un design industrial realizat prin expunerea serviciilor şi instalaţiilor electrice şi încorporează în design-ul birourilor, elemente obţinute prin 3d printing. Privind metodologia utilizată în procesul de design, elaborarea de machete 3d digitale precum şi de animaţii ce simulează lumina şi atmosfera spaţiului propus a representat un factor cheie în comunicarea client-arhitect.

Localizate în aceeaşi clădire, birourile Facebook au fost create după o viziune total diferită, clientul dorind o abordare minimalistă, cu un spaţiu deschis populat de birouri ajustabile prin intermediul unui sistem electronic. Având drept scop flexibilitatea diverselor elemente ce compun şi facilitează spaţiul de lucru, arhitectul elaborează un design ce încurajează lucrul în echipa şi socializarea în timpul pauzelor. Casa scării devine singurul element unde clientul optează pentru implicarea a trei artişti pentru a realiza un spaţiu de conexiune mai atipic.

Drept concluzie, Şerban Ţigănaş este apoi însoţit de preşedintele OAR- Transilvania, Szabolcs Guttmann, Dan Zaharia, consultant Extind, Kristina Restea, journalist la actualdecluj.ro şi Ionuţ Oprea, reprezentant al revistei Transilvania Business într-o dezbatere despre spaţiul de lucru în România. Se discută despre importanța tot mai mare a spaţiului intern în scopul îmbunătăţirii activităţii la birou, dar şi despre necesitatea colaborării eficiente dintre trio-ul arhitect,constructor şi beneficiar. Privind intervenţiile agresive de la începutul anilor ’90, având bănci drept beneficiari, se identifica acum înlocuirea acestora cu domeniul IT. Se aduc în discuţie proiecte de succes elaborate după ideea de campus, edificiilor adresate lucrului alăturându-se şi clădiri de locuinţe, precum şi soluţii de parcare şi spaţii publice. Prin distribuția lor, aceste proiecte facilitează tranziţia dintre loc de muncă, şcoală şi casă şi încorporează atât servicii dedicate angajatorului, cât şi angajatului. Importanța contextului în designul clădirilor de birouri aduce în discuţie problematica regulamentelor de urbanism reciclate care necesită revizuite, precum şi implicarea deficitară a administraţiei publice care nu încurajează arhitectura de calitate.

Autor: Ştefana Grădinariu