Designerul vestimentar si arhitecta Ioana Ciolacu vorbeste in cadrul RBA 2016 despre conexiunile arhitecturii cu moda

ioana-ciolacu

Ioana Ciolacu face parte din BOARD-ul pluridiscipinar al Romanian Building Awards 2016 alături de alte personalități din mediul antreprenorial, academic și cultural. A absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București și Universitatea Națională de Arte București, secția Modă, în 2011. În 2012 a primit o bursă pentru un Master la una dintre primele 5 universități de arte din lume – London College of Fashion în cadrul University of the Arts London. În 2013 a primit premiul ”Designer for Tomorrow” patronat de Stella McCartney, care i-a devenit mentor, dar şi model, urmând un an în stransă legatură. Ioana Ciolacu este în topul listei 10 Best designers făcut de Forbes. În 2015 a primit premiul Best Designer of the Year oferit de Beau Monde și are mai multe nominalizări la Elle Style Awards in 2013, 2014 și 2015. Colecțiile ei s-au bucurat de apariții in revistele din domeniu din toată lumea printre care și Vogue, Vogue Russia, Vogue Brazil, Harper’s Bazaar, Dazed and Confused etc. Ioana Ciolacu a participat la mai multe festivaluri printre care Who’s Next Paris și la Fashion Week Berlin în cadrul cărora prezintă colecții și o selecție de piese unice. Promovează moda responsabilă prin reciclarea țesăturilor și încurajează manufactura locală.

Dubla sa educație, atât ca architect cât și ca designer vestimentar, transpare în colecții structurate de elemente geometrice. Școala și studiul personal au pregătit-o să transforme natura statică a clădirilor în structura fluidă a ținutelor. Colecția sa de debut “Muna” a câștigat locul II la Fash 2011- European Fashion Awards (Berlin/Munchen – Germania), locul 2 la Pasarela 2011 și a plasat-o printre cei 25 finaliști ai concursului Carnet de Mode – Madame Figaro(Paris, Franța).

  Ai început cu arhitectura și apoi te-ai orientat către modă. În ce fel ești influențată în munca ta de cultura arhitecturală?

 După liceu am studiat arhitectura la Universitatea de Urbanism și Arhitectură Ion Mincu București. Având ambii părinți arhitecți am fost influențată de lumea arhitecturii. Ce am învațat acasă cumulat cu ce am învățat la școală m-au format ca arhitect. Apoi am urmat în paralel cursurile secției de modă de la UNARTE.

Arhitectura îmi este învăţătura de bază şi m-a invățat să muncesc mult, să am o etică a muncii sanatoasă, dar mi-a şi influenţat stilul foarte mult, iar detaliile tehnice, construcția perspectivei, vizualizarea 2D și 3D m-au ajutat mult în croitorie și în conceperea tiparelor.

Cum vezi arhitectura românească în momentul de față? Care sunt punctele ei tari și care sunt slăbiciunile ei? Și ce anume crezi că îi lipsește în momentul de față pentru a dobândi o prezență mai consistentă pe scena internațională?

 Arhitectura orașului românesc este eclectică. Îmi place arhitectura inovatoare, încurajez construcțiile noi, ultimele tehnologii, dar ca pieton mă bucur și de tot ce înseamnă clădiri istorice. Partea slabă a arhitecturii actuale e dezvoltarea haotică a unor clădiri de birouri, unele rămân neocupate pentru că nu s-a făcut anterior un studiu de piață. În aceste cazuri există un avânt de a construi nou, dar fără a investi inteligență și responsabilitate în proiectarea lor. Apoi sunt casele istorice părăsite care nu sunt integrate în viața orașului. Multe sunt în stadiul de ruină și nu funcționează la potențialul pe care îl prezintă.

Ne place să îi spunem Bucureștiului „Micul Paris”, dar la nivel urbanistic diferența este un plan bine pus la punct, sustenabil și care să ghideze orașul într-o direcție de dezvoltare clară și armonioasă. Avem nevoie și noi de acest plan de dezvoltare sustenabilă și mai mult curaj în abordare.

 RBA este o premieră pentru România. Cum vezi concursul raportat la contextul internațional?

Salut inițiativa și mi se pare extraordinar pentru că promovează arhitectura românească pe scena internațională. Dacă există cerere există și ofertă. Dacă există un asemenea concurs, care am încrederea că va deveni de prestigiu prin tradiție și calitate, vor exista și proiecte pe măsură. RBA încurajează proiectele de calitate și poate îmbunătăți calitatea mediului construit din Romania prin recunoașterea și promovarea ei.

Ai fost în juriul mai multor concursuri. Care sunt principalele valori și calități pe care le apreciezi la proiectele participante și ce ți-ar plăcea să regăsești la RBA?

Funcția de bază în modă și în arhitectură este de acoperământ, protecție; în primul caz e micro, iar în cel de-al doilea caz e macro. Când analizez un proiect de arhitectură punctez modul în care sunt echilibrate forma și fondul, contexul și impactul social. Suma muncă – talent – poziționarea obiectului în context e cea care determină felul în care rezonez cu un proiect.

 Cum vezi viitorul acestui concurs de arhitectură? Ce schimbare va aduce în mediul construit, având în vedere criteriile de jurizare, componența pluridisciplinară și internațională a juriului și a board-ului?

 Orice formă de awareness din domeniul mediului construit instruiește și formează arhitecții, iar Romanian Building Awards va celebra proiectele valoroase.

Prin promovarea și premierea arhitecților și/sau birourilor de arhitectură din România pentru proiectele arhitecturale care au un impact pozitiv asupra comunităților se încurajează proiecte inovatoare care pe lângă coerența criteriilor estetice si funcționale sunt atente la mediu și la oameni.

 Ai vorbit despre un plan sustenabil. Putem îmbunătăți calitatea mediului pornind de la decizii individuale? Care sunt principiile sustenabile pe care le integrezi în compania ta?

Un an de zile am văzut în mod direct cum funcționează industria modei și mi-am dat seama cât este de nocivă. După industria petrolieră, industria modei este cea mai poluantă. Și în mediul construit există poluare, dar sunt reglementări internaționale mult mai stricte. Prin mici schimbări în compania mea încerc să diminuez poluarea pe cât posibil. Brandul meu nu folosește produse animale precum piele, blană, pene etc. Am o companie sustenabilă care promovează reciclarea și refolosirea resturilor textile și încurajăm clienții să returneze produsele pe care le-au achiziționat și s-au deteriorat pentru a le repara sau recicla. Manufacturarea și tot procesul se realizează local, activitate ce devine mai costisitoare, dar e sustenabilă și sprijină economia locală. Sunt pași mici, dar dacă mai multe companii ar adopta procese și metode mai puțin distrugătoare pentru mediu, schimbarea ar fi benefică și consistentă.

De curând am reușit să introducem lâna oilor țurcane din zona Făgărașului pentru confecționarea puloverelor. În România se aruncă uriașe cantități de lână din cauza cererii foarte mici. Ne-am propus să încurajăm economia locală și să generăm venituri locale, ajutăm să nu se mai arunce lâna în natura și să fie folosită în fabricarea textilelor.